Young Reporters > Calitatea apei din zona Mioveni

"Dacă toată apa de pe Pământ ar fi turnată în 16 pahare, 15 şi jumătate dintre ele ar conţine apa sărată a oceanelor şi mărilor. Din jumătatea de pahar rămasă, mare parte este fie înglobată în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru a fi folosită drept apă potabilă … şi astfel, ceea ce rămâne pentru consumul omenirii reprezintă … conţinutul unei linguriţe!" Pornind de la acest citat, una din preocupările elevilor din clasa a VIII-a pasionaţi de chimie a fost acela de a determina compoziţia apei brute existente în zona Mioveni - Argeş, care trebuie tratată pentru a deveni apă potabilă. Studierea acţiunii factorilor poluanţi asupra calităţii apelor din zona Mioveni - Argeş a fost efectuată pe un interval de şase luni: octombrie 2004 - martie 2005. Analizele au fost recoltate din cursurile celor trei râuri care sunt în zona Mioveni - Argeş: Râul Târgului - secţiunea Piscani, Râul Argeş - secţiunea Mioveni, Râul Doamnei - secţiunea Ciumeşti. Au fost efectuate o serie de analize printre care menţionăm: determinarea proprietăţilor organoleptice ale apei (miros, culoare, transparenţă), determinarea temperaturii, caracterului acido-bazic al apei, determinarea gravimetrică a Cl- (ionului cloric) şi (ionului sulfat). Din înregistrarea datelor cercetării am observat cum cursul de apă Doamnei secţiunea Ciumeşti este cel mai afectat de poluare, o explicaţie ar fi faptul că este râul receptor al celorlalte cursuri de apă. Am observat că toate cursurile de apă au fost mai afectate de poluare în finalul anului 2004, situaţia redresându-se uşor la începutul anului 2005. Grupa de lucru a fost formată din 4 elevi: Fulger Cristian, Linţă George, Nedelea Elena şi Sima Alexandru. Poluarea apelor afectează calitatea vieţii. Calitatea a început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic, bacteriologic. Contaminarea apelor de suprafaţă provine în general din următoarele surse principale: • scurgeri accidentale de reziduuri de la fabricile din zonă, dar şi deversări deliberate de poluanţi; • pesticide şi erbicide administrate în lucrările agricole care se infiltrează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaţii până la pânza freatică; • deşeurile şi resturile menajere; • sarea presărată în timpul iernii pe şosele, care este purtată prin sol de către apa de ploaie şi zăpada topită; • depunerile de poluanţi din atmosferă sau ploile acide.

Efectele directe şi indirecte ale apei poluate asupra sănătăţii pot fi: apariţia bolilor infecţioase, a bolilor neinfecţioase determinate de contaminarea apei cu substanţe chimice toxice, posibilitatea contaminării sau poluării chimice a animalelor acvatice, contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică, radioactivă a legumelor, fructelor, zarzavaturilor, distrugerea florei microbiene proprii apei, ceea ce determină micşorarea capacităţii de debarasare faţă de diverşi poluanţi la un moment dat.